Acinu

Weekendul asta l-am petrecut “la tara”…adica intr-o casuta dintr-un satuc la vreo 30 de km de Bucuresti.Si am avut onoarea de a nimeri intr-o sambata in care doi oameni s-au decis sa se casatoreasca.Nu, nu am fost invitata la nunta, dar muzica a reusit sa ajunga pana in curte.Nu stiu cum, dar a avut loc si un efect de ecou astfel incat toate acele melodii “pretioase” (adica manele si muzica populara…predominant manele cantate de lautari) se auzeau la fel de tare ca si cum petrecerea ar fi avut loc la doi pasi de noi.Din cand mai aveau loc niste pauze(banuiesc ca erau momentele in care lautarii mancau ca sa le revina puterea si cheful de cantat)…In cortul din curte(dap,exista si un cort…de fapt sunt 2 unite ) a fost instalat un casetofon pus pe Romantic si care incerca cat de cat sa acopere zogomotul de la petrecere…Eu nu sunt fana nici manele,dar nu mor nici dupa muzica “romantica”.Asa ca m-am instalat comod in leaganul improvizat(adica o scandura de lemn legata cu niste franghii de un par destul de batran si mare),dar surprinzator de rezistent,mi-am bagat bine de tot castile de la ipod in urechi si am ascultat ce melodii am vrut…M-am izolat practic de lumea inconjuratoare, m-am batait in leaganul ala uitandu-ma la cer pana cand am intepenit in el(in leagan) si mi-am lasat mintea sa cutreiere…Stiti ce senzatie bestiala am avut in acele doua ore si jumatate…asta da viata la tara,frate. (na, ca mai nou m-am apucat si de rime )