Acinu

Intr-un alt colt al orasului, intr-una din zecile de camere din hotelul respectiv, Helen dormea duuusa, intr-o pozitie mai ciudata, fiind intinsa pe tot patul matrimonial (initial dorise sa stea in apartamentul rezervat exclusiv proaspetilor casatoriti,dar se razgandise…). Plutea undeva departe, in regatul norisorilor albi, mari si pufosi care se plimbau pe langa cascade de sampanie de cea mai buna calitate, bazine cu ciocolata lichida si nenumarati tipi care aratau mai ceva ca niste modele…Tocmai se pregatea sa sara de pe norisorul ei in cea mai mare si mai atragatoare piscina pe care o zarise vreodata, cand fu trezita in mod brutal de mobilul ei care suna si se “zvarcolea” isteric pe noptiera.

Sictirita, arunca o scurta privire la ceas, mormai un “Ce dracu’, e de-abia 8 dimineata” si raspunse cu o voce atat de rece incat daca apelantul ar fi fost o persoana normala, ar fi inghetat de frica…Dar nu era, iar Helen lansa un torent de injuraturi in toate limbile pe care le stia, se arunca din pat si in nici 15 minute parasea vijelios hotelul…