Endless game 2
Vera stătea cuminte în Tico-ul ei roşu, cam prăfuit ce-i drept, şi aştepta la un stop să se facă verde…Terminase treaba pe ziua aceea şi acum vroia să se oprească la alimentara de la colţ să-şi facă nişte provizii pentru week-end şi apoi să se ducă acasă unde să se uite la o serie de filme, aşezată confortabil în patul ei moale, cu o cutie mare de îngheţată de ciocolată cu rom în braţe…
Ducea o viaţă atipică pentru vârsta ei…atât de liniştită şi totuşi atât de ameţitoare, lucrând mai degrabă ca freelancer, făcând figuraţie în filme necunoscute sau participând ca model la şedinţe foto…evita defilările cât mai mult posibil, pentru că nu-i plăcea toată agitaţia creată…din când în când mai scria câte-un articol pentru vreo publicaţie nu prea renumită sau îşi ajuta prietena cea mai bună care avea o firmă de catering…Făcea o groază de lucruri, dar în acelaşi timp nimic şi simţea că trece timpul pe lângă ea, că n-apucă să facă nimic important…şi ar fi vrut să facă ceva măreţ, ceva colosal, ceva care să dureze în timp neatins de praful anilor…dar nu ştia ce şi cu cât se gândea mai mult cu atât avea o senzaţie mai acută că încearcă să prindă apă cu mâinile goale…măcar n-avea grija zilei de mâine, datorită unei moşteniri substanţiale pe care o primise cu câţiva ani în urmă şi a talentelor ei ascunse de a-şi gestiona bugetul…asta nu însemna că era zgârcită sau că nu-i plăcea să meargă la cumpărături…din contră, era chiar prea generoasă şi se lăsa imediat cucerită de “acea pereche de cizme din piele întoarsă pe care o s-o port de 3-4 ori la iarnă, dar pe care trebuie s-o am şi care merită şi ultimul bănuţ din preţul absurd de mare”…aşa că evita cât de mult posibil să se afle în apropierea mall-urilor sau să aibă prea mulţi bani sau carduri la ea…
Un claxon puternic şi insistent o trezi din reverie şi porni în trombă, evitând la limită să calce vreo doi pietoni neatenţi care traversau neregulamentar şi să intre într-un camion care-n mod normal n-ar fi trebuit să fie acolo…
În cele din urmă ajunse acasă teafără şi nevătămată. Deschise uşa de la garsoniera în care locuia de vreo 2 ani şi aruncă toate pungile pe gresia din bucătăria minusculă. Se dezbrăcă rapid, se schimbă într-o rochie de casă comodă şi în nici 5 minute termină de despachetat şi de aranjat totul. Apoi deschise frigiderul, îşi luă o doză de bere pe care o deschise zgomotos şi se instală comod în faţa televizorului, cu berea într-o mână şi cu telecomanda în cealaltă…
