Acinu

Norii vişinii în formă de steluţă îi aduceau aminte Lolei de surâsul strâmb pe care îl avea June când se apleca spre Soare. Îi era dor de June. Suspină şi-şi promise că o să îl viziteze cât de curând…deşi trebuia să se grăbească căci altfel el urma să se dezintegreze pentru călătoria cea mare.

Lola începu să alerge în cerc, cu capul lăsat pe spate, cu părul albastru fluturându-i vesel şi cu ochii închişi, în timp ce murmura un cântecel…Simţi o adiere puternică, ceva fierbinte care se apropia, deschise ochii brusc, dar era prea târziu…mai apucă să strige un scurt JUUUNE şi apoi nimic. Fu lovită din plin…