Mai întâi am dat peste veșnicul grup de cocalari din spatele troleului care ascultă manele la telefon și se uită libidinos la toate tipele din jur (asta într-un caz fericit). Avansez până în față și la următoarea stație se urcă două doamne voluminoase care încep să urle una la alta (într-o maniera prietenească, desigur). Dezbat probabil cele mai recente bârfe din cartier și folosesc un adevărat limbaj neliterar plin de dezacorduri subiect-predicat.

Ce m-a exasperat cel mai tare însă a fost varianta modernă a domnului Goe (care venea cu mamița și cu mam’mare din dotare) peste care am dat spre sfârșitul drumului. Respectivul copil (care suferea de obezitate infantilă sau cum s-o numi) era hrănit de mamița lui cu niște gogoși care arătau grețos în timp ce mam’mare care stătea cu vreo două scaune mai în spate se chinuia să-i dea niște șervețele. Nimic de zis dacă scumpul de el n-ar fi urlat într-una că el vrea go-go-șiiii (a se remarca accentul pe i, la propriu de data asta). Culmea ironiei e că au coborât la aceeași stație cu mine și mam’mare a început să-i zică mutulică…

Recunosc că se putea mult mai rău și că probabil par exagerată (poate chiar și sunt din moment ce de obicei ascult doar melodiile mele preferate în loc de valul de inepții care mă-nconjoară), dar pe cuvântul meu că dacă nu fac rost de niște căști mai repede o s-o iau razna. Și merită chiar și riscul să-mi stric auzul pe termen lung (ok, mizez pe faptul că până atunci o să se inventeze niște super aparate auditive sau naiba mai știe ce :-”).

PS: I know I’ve probably already said this, but I CAN’T WAIT ‘TILL SUMMER (or more precisely ’till August 31st when they’re going to have a concert in my town) *dreamy eyes*.

Immortals:

Continuă trendul filmelor de genul Alexander, 300, Clash of the Titans etc. dar de data asta eroul principal e Tezeu (jucat de Henry Cavill…recunosc că n-am auzit de el până acum, dar sper după ce am văzut filmul că o să mai aud :-”). Aceeași poveste veche: bine vs. rău și zeii vs. oameni. Filmul e destul de interesant, are niște efecte ok și o distribuție bună (apare și Joseph Morgan cel care îl joacă pe Klaus în The Vampire Diaries pentru cunoscători ). Per total, nu-i rău.

London Boulevard:

Recunosc am vrut să văd filmul ăsta din momentul în care am văzut că e cu Colin Farrell și Keira Knightley. Pe scurt e un film englezesc, cu o poveste interesantă și oarecum atipică, dar puțin prea intens la anumite scene pentru gustul meu…Oricum e de văzut.

One Day:

O altă poveste de dragoste de genul The Notebook, de data asta cu Anne Hathaway și Jim Sturgess. Mi-a plăcut cum e realizat și nici performanțele actorilor nu sunt deloc rele, dar evident sfârșitul e…(ok nu zic nimic ca să nu vă las spoilers).

200 Cigarettes:

Am dat complet accidental peste filmul ăsta când mă uitam la tv într-o seară și deși nu l-am văzut pe tot, m-a surprins în primul rând prin distribuția pe care o avea (o groază de actori cunoscuți). Pe scurt e un fel de Love Actually sau Valentine’s Day doar că acțiunea are loc în anii 80 în noaptea de Revelion. Dacă dați peste el la tv merge în lipsă de altceva.

Ah de abia aștept să văd și celelalte n filme de pe lista mea care pare că nu se va termina niciodată…